Dezvoltare spirituala - Spiritual Development

“Ce mai faci, tu, drăguţa mea? Eşti bine? Ti-e bine?… Uite, vreau să-ţi dăruiesc o îmbrăţişare cu iubire, minunata mea!”

Din când în când, dacă nu în fiecare zi sau seară, în loc să dăm cu joarda în noi, în loc să n-adormim de grija grijilor de-a doua zi ori a celor nerezolvate din ziua prezentă, să ne luăm obrajii în palme, să ne punem o mână peste alta, să ne îmbrăţişăm cumva cu bunătate şi cu drag de noi, de corpul ăsta, de persoana asta, chiar dacă nu e nicio mamă şi niciun tată lângă noi, care ar putea să facă asta, să ne fim noi însăne (sau înşine)  şi mamă şi tată. Blândeţea asta, bunătatea, iubirea necondiţionată şi căldura cu care ne tratăm pe noi se va reflecta şi-n jurul nostru. Există atâţia alţi drastici în jurul nostru: şefi, critici sau profesori. Sunt necesari şi ei, dar dacă propriul…

View original post 203 more words

Advertisements