Latest Entries »

Toamna şi teatrul

Ar trebui să se ivească de undeva şi entuziasmul toamnei. Aşa molcomă şi cu tendinţe depresive cum e, uşor prea plină de ea însăşi şi de roadele ei, toamna este clar un personaj feminin. O divă cu …

Source: Toamna şi teatrul

Revelion cu Dumnezeu

Constrângerile şi cutumele societăţii, implantul tradiţiei în măseaua minţii, filozofiile preluate, nefericirile aşteptate, aşteptările consumatoare de viaţă… Ce treabă mai are Dumnezeu în treaba a…

Source: Revelion cu Dumnezeu

“Mes” se repetă.  Câteva fotografii de la repetiţia din 10 iunie. Am stabilit şi avanpremiera: Joi, 30 iunie, 2016. Tot la Teatrul de Artă. Ora 20:30. Fotografii de Mihaela Tolan   Madalina Ig…

Source: Mes la repetiţia din 10 iunie

Cine pune intrebarile

 

Autocronică la un mic spectacol

 

De obicei, cronica unui spectacol e făcută de un specialist care găseste in text si in joc metafore, simboluri, intelesuri la care realizatorii, poate, nici nu s-au gandit ori cauta nodurile din papura spectacolului, pe care le astern, cu aplomb, pe hârtie.

Eu n-o sa fac nici una , nici alta, ci o sa vă spun de ce îmi place mie să joc în spectacolul „ Revelion cu Dumnezeu”.

In mod firesc, un spectacol in doua personaje iţi dă posibilitatea de a avea un rol consistent, bogat in replici,trairi, nuanţe.

Dar, motivul principal pentru care îmi place sa joc în acest spectacol este acela că,toate întrebarile pe care personajul meu si le pune, mi le-am pus si eu, de multe ori în viaţa mea de zi cu zi.

Si am găsit fel si fel de răspunsuri, am creat tot felul de justificari pentru gândurile si pentru faptele mele.

Mi-au trebuit multi ani ca să-mi dau seama că, de fapt, nu există întrebari fără răspuns, nu există nicio întrebare fără răspuns ( am si scris pe blogu’ ăsta un articolaş cu acest titlu ). Si „ nu ştiu” e un răspuns.

Mi-au trebuit multi ani să înţeleg că toate intrebarile sunt puse, cum e şi firesc, de minte şi, din păcate, majoritatea răspunsurilor sunt date tot de minte! Si, astfel, nu prea avem cum să iesim din labirint!

E nevoie de acele câteva raspunsuri venite din meta-minte, de acele gânduri negândite, cum le spun eu, pentru a sparge tipare.

De aceea, e adecvat să dăm, mai ades, întrebarilor noastre un iz retoric, să nu aşteptam un răspuns imediat, ci doar să fim atenţi. CONSTIENT ATENTI la tot ceea ce se intâmplă in noi si in jurul nostru.Uneori raspunsurile vin de la un film, un vers, un cântec, un om întâlnit „ întâmplător”, de la o experienţa mai puternică.

De altfel, experienţa înţeleasa e cea mai buna şcoală spirituală (să nu se supere coach-ii de dezvoltare personala).

Poţi chiar „ cuantifica” nivelul de evolutie spirituala în funcţie de întrebări. Cu cat  mai putine intrebări ai, cu atat mai evoluat spiritual eşti. ( vorbesc de cei cu o inteligenţa si o dreaptă măsură)

Multora ni se promite iluminarea ( in zece, douăzeci, patruzeci de paşi). Eu zic: un om iluminat nu mai are întrebări.

Oh, dar am divagat şi eu voiam doar sa vă spun de ce îmi place să joc în spectacolul „ Revelion cu Dumnezeu” al Teatrului Spiritual.

Pentru ca şi eu, ca şi personajul din piesă, m-am rătacit, adesea in Labirintul Intrebărilor!

Multumesc pentru rabdare şi spor în diminuarea listei de întrebări!

Mai sunt câteva zile şi se mai încheie o lună din acest an, cea de-a patra. Aprilie a fost şi primăvară, şi vară, ba chiar şi toamnă deopotrivă. Iar prin ţară, prin munţii cei înalţi, a fost chiar …

Source: După Festivalul 25 de ore de teatru non-stop

S-a definit pe sine aproape pleonastic tocmai pentru a-şi evidenţia particularităţile şi sensul existenţei sale în peisajul teatrului românesc. Întoarcerea la originea teatrului, la sensul său vind…

Source: Istoricul Teatrului Spiritual în primăvara lui 2016

Dacă a început luna aprilie, sărind peste ziua de întâi, ar fi cazul să anunţăm programul spectacolelor viitoare. În Bucureşti, spectacolele noastre încep la ora 20.15 şi se desfăşoară pe scena Tea…

Source: Aprilie – Mai – evenimentele Teatrului Spiritual

 

Imi place să visez Adevărul Iubirii ! Vreau sa fiu liber. Iubirea e Medicamentul ce are ca efect secundar Libertatea!

 

Adevărul este. El nu poate fi fabricat şi vândut! Adevărurile, da. Societatea de Consum fabrică şi vinde adevaruri.Vinde viaţă la borcan, libertate la colivie şi iubiri virtuale la pachet wi=fi.Talentul nu se fabrică,hiturile,da.Impachetăm, etichetăm şi vindem: clasic,rock, lăutărească, de parca un taraf n-ar putea lua la cântare o temă de Wagner sau nu s-ar putea cânta Ciuleandra in dulcele stil heavy metal ori un banal reggae nu s-ar preta la o îmbrăcare simfonică!

 

 

Adevărul nu face raiting, libertatea de expresie,da! Ce hilar! Adevarul presei e bun , dacă respectă regulile pieţii,dacă se vinde.

Eu iubesc oamenii ca oameni, nu ca Societate cu reguli de piaţă.

Societatea îti spune câţi litri de apă să bei pe zi, câtă mişcare să faci şi dă legi.( Ca şi cand cele 10 porunci n-ar fi de ajuns în orice societate) Legea anti- fumat, de exemplu, ofera niste privilegii oamenilor care nu fumează şi le ia un drept celor care fumează, ca şi ncând ar fi mai puţin oameni decât cei care nu fumează.Cică, din grijă pentru sănătate. Haida de! Atunci de ce nu se interzice consumul de mezeluri, de carne hormonată, de legume cu nitrati, de medicamente care te scapă de o boală, ca sa te pricopsească cu alte trei?

De ce? Pentru că asa zice Societatea! Radiourile manipuleaza gustul publicului, fabrică hituri,ne conving ca „ Hello” a lui Adele e un cântec genial şi toţi, până la urma zicem că asa e. Apoi ne conving ca difuzează ceea ce publicul cere.Piaţa ne conduce viaţa!

Eu,când îmi scriu şi îmi cânt cântecele, când urc pe scena de teatru adevărat şi sincer, mă simt liber şi fericit si asta nu mi-o poate lua Societate de consum!

Prefetr sa fiu un visător, decat să fiu o marfă în galantarele Societăţii de consum! Mă simt liber când îmi găsesc locul în inima mea.

Chiar dacă ştiu ca nu voi apuca ziua pe care o visează Visătorul din cântecul „ Imagine”!

Dacă interviul realizat de Escu TV (îl puteţi urmări dacă accesaţi linkul inserat) a încercat să aducă oarece lămuriri despre Teatrul Spiritual aflat pentru prima oară în “auzul” românilor din Can…

Source: Dupa turneul din Canada – II

Mulţi Dumnezei, multă luptă, niciun câştigător!

De mii de ani ne zbatem în acelaşi tipar al vieţii – luptă. O enormă aberatie! Una care nu aduce decât suferinţă şi autodistrugere.

De mii de ani, acelasi fel de oameni ascunsi conduc si acelaşi fel de oameni naivi, ignoranţi şi nevinovaţi sunt trimişi la luptă si mor.

Sunt mulţi Dumnezei şi multe lupte în numele lor.Dar eu nu cred că vreunul dintre ei a trimis pe cineva sa lupte .Instituţiile care raspândesc, pasamite, cuvântul lor s-au poleit cu aur şi …

Cruciade, Jihad ,you name it.

Copiii ăştia cu creier spălat se aruncă în aer in numele lui Allah, Bush zicea că l-a trimis Dumnezeu să lupte cu terorismu’, da’ n-a murit el în lupta, ci doar alţi tineri cu creier spălat.

Suferinţa de toate părţile şi profit la producatorii de armament si la mastodontii farmaceutici. Dar si ăştia profita doar pâna se distruge întreaga planetă ( dacă nu cumva au strâns de-o cercetare şi n-au pregatit de-o colonizare mică a unei alte planete, numai pentru ei si pentru bosorogii aia de conduc din umbră lumea asta nebuna).

Noi zicem ca e politică, dar e numai Frica şi ai ei copii ura,setea de putere şi de control, trufia, judecata, mândria furia.

La tv, vorbesc generali grasi şi autosuficienţi despre securitate, control si strategii de luptă, dar n-a fost invitat niciun „ nespecialist” care să vorbească de compasiune, iertare, de IUBIRE!

Am obosit să văd atâta luptă, atâta ură şi atâtea analize fudule şi autosuficiente! Uneori cred că lupta asta e vesnică şi implor Divinitatea să facă o intervenţie aşa cum face Banca Naţională când cade leul prea tare.

Dar, până la urma, pentru aici, jos, noi suntem responsabili.

Chiar nu putem găsi în inima noastră acea Lumină care să încalzeasca mintea, care să ne aducă aminte că omul e legătura Pământului cu Cerul?

Chiar nu putem opri o dată pentru totdrauna această aberantă luptă?

Sincer,am obosit tot spunând aceste lucruri unei omeniri căreia i-au dispărut, parcă, URECHILE INIMII!